Toxina botulinica, Chirurgie plastica

Toxina Botulinica sau Botoxul este o injectie cosmetica care blocheaza semnalele nervoase care determina contractarea muschilor. Acest efect relaxeza si netezeste aspectul liniilor si a ridurilor cauzate de miscarile repetitive ale fetei - cel mai frecvent, cele dintre sprancene, efectul de laba gastei din jurul ochilor si adanciturile orizontale de pe frunte.

Toxina Botulinica este folosita in cosmetica pentru a balansa asimetria faciala si aspectul imbatranit al gatului, precum si pentru a reduce transpiratia abundenta, migrenele si contractia muschilor.

Se poarta transformarile personalizate, nu cele dupa modele celebre. 2019 este anul tehnologiilor avansate dedicate intineririi pielii, conturarii si remodelarii corpului. Predictiile Societatii Americane de Chirurgie Plastica si Estetica arata ca anul acesta este anul solutiilor minim invazive si al tehnicilor si tehnologiilor chirurgicale inovative, astfel incat rezultatele sa se vada mai rapid, fara efecte secundare notabile si cu o recuperare scurta dupa interventii.

Medicii americani sustin ca va conta mai putin lookul celebritatilor si mai mult cel individual, personalizat pentru cei care vor apela la chirurgia estetica.

Doctorii de peste Ocean cred ca vor mai avea solicitari de la paciente doritoare sa aiba nasul actritei Meghan Markle sau buzele lui Kylie Jenner, dar deja cererile transformarilor dupa lookul vedetelor au scazut, iar numarul lor va fi din ce in ce mai mic. Mai degraba, vor creste cerintele de infrumusetare a propriului look dupa cum este el proiectat in functie de filtrele de pe Instagram, Facetune sau SnapChat.

Tratamentul ridurilor cu toxina botulinica este, inca de la inceputurile sale la sfarsitul anii 90, unul din starurile procedurilor cosmetice la nivel mondial. Initial considerata tabu, injectarea cu Botox a devenit atat de curenta incat nimeni nu se mai sfieste sa admita ca recurge la ea.

Americanii au fost cei care i-au pus eticheta de “lunchtime procedure” pentru ca este, de fapt, genul de interventie pe care o faci in cinci minute, in pauza de pranz, dupa care mananci un sandwich si intri in intalnirea programata peste o jumatate de ora.

Rapiditatea procedurii, faptul ca nu necesita un consult prealabil si nici recuperare ulterioara si nu in ultimul rand faptul ca poate sterge cativa ani de pe chip in cateva minute, fac ca injectiile cu toxina botulinica in scop cosmetic sa castige din ce in ce mai multi fani pe zi ce trece.
Exista mai multe tipuri de toxina botulinica, insa BOTOX® este fabricat din toxina botulinica de tip A, aceeasi bacterie care cauzeaza botulismul. Initial, cercetatorii au descoperit ca doze mici de toxina botulinica paralizeaza temporar muschii in care este injectata. Descoperirea a fost aplaudata si folosita imediat impotriva spasmelor musculare, a migrenelor, chiar si a bruxismului. Dar cand FDA a aprobat utilizarea ei in cosmetica in scop anti-rid, BOTOX a devenit vedeta si de atunci e pe buzele tuturor. Ulterior au aparut si alte branduri precum Dysport sau Xeomin care au aceleasi caracteristici cosmetice ca Botox-ul cu diferente in dozaj, propensiune in imprastiere, durata procedurii si a actiunii.

“Less is more” ar fi varianta englezeasca al lui “Ce e mult, strica”. Doua proverbe cu aceeasi semnificatie, apartinand unor culturi diferite, si care se aplica de minune si in domeniul chirurgiei estetice. Desi pare greu de crezut, inceputurile operatiilor plastice se situeaza undeva in Egiptul antic, intre 3000 si 2500 BC, cand intr-un text medical au fost mentionate tratamente chirurgicale pentru fracturi de piramida nazala.

Ulterior, acelasi gen de operatii au fost realizate in India de catre celebrul medic Sushruta.
Medicii europeni s-au inspirat de la indieni si au inceput sa realizeze rinoplastii abia la inceputul secolului 19.
Fiind initial de natura reconstructiva, mai ales dupa cele doua razboaie mondiale care au lasat in urma sute de mii de mutilati, medicina plastica isi dezvolta componenta exclusiv estetica abia mult mai tarziu, o data cu aparitia antibioticelor si anesteziei.
Inventia social media este responsabila in ultimii ani de un boom imens in domeniul chirurgiei estetice. In 2014, numai in Statele Unite au fost realizate aproape 16 milioane de proceduri, adica dublu fata de inceputul secolului 21. Cele mai frecvente cinci interventii sunt augmentarea mamara, liposuctia, reductia mamara, blefaroplastia(sau operatia pleoapelor cazute) si abdominoplastia.

Un enorm avant in acest domeniu il cunoaste in prezent Asia, unde China si India reprezinta cele mai mari piete ale chirurgiei estetice.
Motivele pentru care recurgem la chirurgia estetica pot fi multiple, insa consultatia cu chirurgul specialist trebuie sa scoata la iveala daca aceste motive tin de dorinta pacientului de a se simti mai bine in propria piele, sau sunt efectul unor probleme psihologice pe care o operatie estetica nu le poate rezolva.
O operatie estetica trebuie facuta numai pentru sine insusi, nu pentru a raspunde asteptarilor sociale, de apartenenta a unui grup, sau in speranta ca efectul acestei operatii va poate schimba viata total.
O operatie estetica va poate ajuta sa pareti mai tanar, va poate armoniza trasaturile si reda increderea in propria persoana.

Augmentarea feselor („implant fesier“, „fese braziliene“ sau „gluteoplastie“) este o procedura care remodeleaza si contureaza posteriorul prin marirea lui in volum, echilibrand armonios intregul profil. Interventia se bucura de o popularitate mare la nivel international - conform American Society of Plastic Surgeons, aproximativ 10.000 de persoane si-au marit fesele prin transfer de grasime in 2013.

Adevarul e ca posterioarele generoase, indiferent ca apartin Afroditei Kalipygos (in traducere: Venus cu fese frumoase), lui Beyonce, Jennifer Lopez sau Kim Kadashian, comunica senzualitate, tinerete si fertilitate.

Cele mai populare metode de marire a feselor sunt transferul de grasime proprie prin care se elimina sau repozitioneaza surplusul si insertia de implanturi menite sa dea volum feselor si sa le imbunatateasca forma.