Suntem ca parinti atat de prezenti si de preocupati de ei incat nu ne dam prea mult seama de trecerea anilor, ne intereseaza mai presus ce se intampla in interiorul acestor ani. In tot acest timp, adica in ultimii 15-20 de ani, cam cate s-au schimbat? Guverne, presedinti, job-uri, schimbari in viata, zeci de vacante, sute de fotografii, sute de noi gadget-uri. Asta mi se pare cea mai mare transformare a ultimilor 25 de ani. Nu democratia, dar social media si electronicele, DA!
Am pornit de la pager si masina de scris in aceasta meserie si am ajuns la ultima fita de smartphone si la tastatura usoara a computerului-mar muscat :) Cand am nascut-o pe Eva, eram atat de fericita ca-i pot asculta respiratia prin usa intredeschisa fara sa o trezesc incat nu-mi imaginam ca in urmatoarele cateva luni aveam sa o monitorizez sonor fara probleme. Desigur, in afara micilor interferente cu diversi taximetristi sau a paraielilor inerente ale unor device-uri aflate la inceput. Si tot mi se parea de domeniul fantasticului. Asa incat, peste 4 ani, atunci cand s-a nascut Petru, tehnica a evoluat atat de mult incat monitorizarea nu mai reprezenta un lux, deja orice parinte folosea aceste aparate-minune care iti permiteau sa auzi in permanenta bebelusul, dar si sa ai alte activitati.