De mult timp nu mai caut haine in oras. Cand gasesc, imi dau seama ca ele mi-au iesit in cale absolut intamplator si le fac loc rapid in sufletul meu. In garderoba, nu mai au loc demult. Imi place sa ofer, nu tin de la un sezon la altul decat piesele care-mi furnizeaza amintiri, trairi speciale.
Pe cele neutre, caci sunt 7 zile pe saptamana pe care trebuie sa le acoperim, le consider ca facand parte dintr-un proces de rutina, nimic mai mult. Mai mult inseamna lenjeria, parfumul, crema de corp, bijuteria, starea, dragul de a te machia in asa fel incat sa-ti spuna lumea ce bine iti sta nemachiata...si tu sa zambesti; doar stii bine cat te-a costat ultimul BB Cream de la Bobbi Brown.
Si iti spui, cand tot filosofezi asa, ca toate incercarile tale de a transmite ceva din punct de vedere stilistico-vestimentar sunt de prisos, ca tot atitudinea amprenteaza perceptia generala. Iar ce ti-e scris, in frunte ti-e pus! Si in frunte nu mai e loc de louboutini, de hermesi, de prade si nici macar de new balansi.
Ma duc la piata si descopar cel mai minunat ananas, cea mai gustoasa rosie, cel mai frumos buchet de flori de camp. Ajung acasa, le asez in vase si dau drumul pe Fashion TV. Le regasesc pe podiumuri, exact ca in fotografia de pe taraba de la piata. Le zambesc artistilor de la distanta si cobor sa-mi cumpar niste arahide de la supermarket. Urc din nou acasa si le asez intr-un bol de lemn.
La final de saptamana, sambata, o alta coincidenta. Poposesc in Centrul Vechi la magazinul preferat, Createur 5 d’Emotions si descopar un lant cu un pandantiv in forma de arahida. Il cumpar si zambesc. Stiu bine ca tot in natura ne gasim inspiratia si ca, de fapt, rafinamentul vine de la lucrurile simple. Mie imi place sa le VAD!